Dan PalangeanCâștigul salarial mediu brut pe luna septembrie 2018 a fost de 4.482 lei, cu 0,7% peste cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut şi el tot cu 0,7% şi a ajuns la 2.669 lei, respectiv 576 de euro. Ajustat cu nivelul preţurilor (52% din media UE, conform celor mai recente date Eurostat) puterea de cumpărare în euro s-a majorat uşor, la 1.108 euro.
Practic, leafa medie a recuperat jumătate din scăderea consemnată în luna august şi s-a stabilizat în apropierea cotei de 2.700 de lei, cu un avans minim în euro după ce cursul mediu la care au fost încasaţi banii s-a depreciat marginal. Indicele câştigului salarial real faţă de august 2018 a fost de 100,2% iar majorarea în raport cu aceeaşi lună a anului precedent s-a situat la +7,7%, valoare ce a consemnat oprirea trendului de scădere început în luna martie.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) a urcat cu o jumătate de punct procentual, până la 192,1%.
Creşterile pe ramuri – sănătatea prima, industria extractivă pe minus ca putere de cumpărare
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii a contiunuat să fie înregistrată în sănătate (+31,5% nominal şi +25,2% în termeni reali). Ea a fost urmată la mare distanţă de cercetare-dezvoltare (20,6% nominal şi 14,8% real), care a devansat învăţământul (+19,3% nominal şi +13,5% real). Administraţia publică a continuat să rămână sub media naţională, cu un avans de 11,1%, concretizat într-o putere de cumpărare cu 5,8%.
Peste media la nivel naţional s-au mai plasat construcţiile (15,6%, respectiv 10,1%), tranzacţiile imobiliare (15,0%, respectiv 9,5%) şi sectorul de distribuţia apei, salubritate şi deşeuri (13,8%, respectiv 8,3%). Imediat sub media de 13,1% în termeni nominali şi 7,7% ajustat cu inflaţia apare zona de informaţii şi comunicaţii (+12,2%, respectiv 6,9%).
Deloc surprinzător, industria prelucrătoare, cea care dă trendul pentru întreaga economie, a consemnat majorări salariale în termeni reali mult mai aproape de creşterea economică anunţată până în prezent pe acest an (4,8% creştere de putere de cumpărare la un avans al PIB de circa 4,2% pe primele trei trimestre 2018 şi o estimare de 4,5% pentru întreg anul în curs).
Ceea ce înseamnă că mecanismele de corelaţie au funcţionat în limite rezonabile (productivitatea medie a muncii pe primele opt luni ale anului a fost de 3,7%) dar şi că întreaga dispunere a majorărilor salariale ar trebui să ţină cont (fără a face „farmacie”) de această corelaţie.
