Bălan Ionuț
S-a depreciat euro ori s-a întărit dolarul? Greu de spus. Cert este doar că rata de schimb a principalelor monede ale lumii a coborât surprinzător şi masiv sub 1,20 dolari/euro, ceea ce cam scoate din cărţi ideea unei corecţii care să stea la baza unei creşteri ulterioare a cursului peste 1,257.
Şi totuşi din discuţia de până acum nu reiese deloc cauza. De ce se apreciază biletul verde? Piaţa este săracă în comentarii, dar o posibilitate ar fi aceea că evoluţia actuală anticipează sfârşitul relaxării cantitative (quantitative easing – QE) în zona euro.
Ca să explic mecanismul, QE a făcut ca preţul activelor să nu scadă, stabilitate ce a fost însoţită şi de întărirea monedei. Cu alte cuvinte, în contextul relaxării cantitative, autoritatea monetară s-a opus ieftinirii activelor şi în paralel cu acestea s-a apreciat şi moneda în care se exprimă preţul lor. Dacă însă quantitative easing încetează atenţia investitorilor se mută de la activele din euroland spre dolar, datorită dobânzilor superioare.
O monedă ferită de fluctuaţiile văzute la euro şi dolar e lira sterlină, fiindcă fundamentele indică o economie britanică puternică, de care diviziunea europeană a muncii are nevoie şi după Brexit. Nu înseamnă că în următoarea perioadă aceasta nu va putea fi afectată şi ea de ceva depreciere pentru a se acomoda recentele creşteri salariale. Însă devalorizarea va fi de scurtă durată, necesară oferirii unui răgaz economiei, până când sporurile de productivitate fac sustenabilă majorarea veniturilor.
Pentru a înţelege şi mai bine cum stau lucrurile, lira sterlină s-a decuplat de „jocul” euro-dolar și s-a remarcat prin stagnare nu doar pentru că e necesar ca în vreme de război să existe un reper sigur în care să se realizeze schimburile între beligeranți, ci și pentru că politicienii Regatului Unit nu trebuie constrânși să-și reformeze economia și clasa, așa cum e nevoie în Europa continentală. Ei au făcut deja reformă structurală și corupția e ținută în limite rezonabile.
